Pestera-aven din Foeroaga Ingusta
Peșteri
Despre
Este sapata in masivul Piatra Mare a Closanilor, la locul denumit "Foeroaga ingusta" la 800 metrii altitudine și nu este amenajată pentru turiști.
Se coboara prin deschiderea relativ ingusta a avenului, situata pe o panta cu grohotis si dupa 36 m pe verticala se ajunge pe virful unui con imens de sfarimaturi, gros de aproape 6 m, care se intinde mult in Sala Mare. Reteaua de galerii si culoare care se desfac din baza avenului este fosila, suborizon-tala, dezvoltata pe diaclaze si fete de strat avind o lungime de 200 m. Ea incepe cu o sala mare sapata aproape in intregime pe fata de strat.
Din aceasta, catre est se poate ajunge intr-o alta sala, Sala Mica. Tot din Sala Mare si tot inspre nord-est se detaseaza un culoar ingust, care a fost partial explorat. inspre sud se desface Culoarul cu Luminari, separat in doua de o strimtoare, in care pot fi admirate stalagmite-luminari ce ating si 3 m. Peretii avenului sint umezi, iar cei ai Salii Mari si Salii Mici sint acoperiti cu mondmilch, scurgeri albe si lame. Cei mai impodobiti (cu scurgeri, draperii, stalactite, formatiuni excentrice, tufe de cristale si coralite) sint peretii si plafonul Culoarului cu Luminari.
Planseul Salii Mari este in mare parte acoperit de conul de grohotis, iar in rest este calcitic (cu gururi si stalagmite) sau acoperit cu argila. Pe Culoarul cu Luminari, ca si in Sala Mica, planseul este stalagmitat si prezinta coloane foarte frumoase, gururi cu apa, lacuri mici, domuri si stalagmite-luminari.
Sursa text & foto
Se coboara prin deschiderea relativ ingusta a avenului, situata pe o panta cu grohotis si dupa 36 m pe verticala se ajunge pe virful unui con imens de sfarimaturi, gros de aproape 6 m, care se intinde mult in Sala Mare. Reteaua de galerii si culoare care se desfac din baza avenului este fosila, suborizon-tala, dezvoltata pe diaclaze si fete de strat avind o lungime de 200 m. Ea incepe cu o sala mare sapata aproape in intregime pe fata de strat.
Din aceasta, catre est se poate ajunge intr-o alta sala, Sala Mica. Tot din Sala Mare si tot inspre nord-est se detaseaza un culoar ingust, care a fost partial explorat. inspre sud se desface Culoarul cu Luminari, separat in doua de o strimtoare, in care pot fi admirate stalagmite-luminari ce ating si 3 m. Peretii avenului sint umezi, iar cei ai Salii Mari si Salii Mici sint acoperiti cu mondmilch, scurgeri albe si lame. Cei mai impodobiti (cu scurgeri, draperii, stalactite, formatiuni excentrice, tufe de cristale si coralite) sint peretii si plafonul Culoarului cu Luminari.
Planseul Salii Mari este in mare parte acoperit de conul de grohotis, iar in rest este calcitic (cu gururi si stalagmite) sau acoperit cu argila. Pe Culoarul cu Luminari, ca si in Sala Mica, planseul este stalagmitat si prezinta coloane foarte frumoase, gururi cu apa, lacuri mici, domuri si stalagmite-luminari.
Sursa text & foto