Hora de pomană
Folclor, tradiții
Despre
Este legată de sărbătoarea Paștelui și reprezintă un dans ritual dedicat cultului morților. Obicei cu dată mobilă, practicat în trecut chiar în toată zona Olteniei. În general, hora de pomană se ține în prima sau a doua zi de Paște în comunele Călărași, Gângiova, Gighera, Ostroveni, Mârșani, Orodelu, dar și în a treia (Afumați, Bulzești, Bârca) sau la o săptămână după Paște (Pietroia, Brabova).
Cei care au avut în familie morți tineri sau morți fără „lumină“ (lumânare) tocmesc lăutari, și în zilele și în locurile stabilite, invită sătenii la această horă rituală unde împart colaci, colivă, ouă roșii, căni cu vin. La Gighera se dau chite cu flori și un cocoș alb pentru morții fără „luminã“, timp de trei ani la rând.
Pentru morții tineri, hora se face cu brad verde împodobit cu mere, dulciuri, batiste. Tot așa se obișnuiește și la Călărași, repetându-se ritualul timp de trei ani, consecutiv.
Cei care au avut în familie morți tineri sau morți fără „lumină“ (lumânare) tocmesc lăutari, și în zilele și în locurile stabilite, invită sătenii la această horă rituală unde împart colaci, colivă, ouă roșii, căni cu vin. La Gighera se dau chite cu flori și un cocoș alb pentru morții fără „luminã“, timp de trei ani la rând.
Pentru morții tineri, hora se face cu brad verde împodobit cu mere, dulciuri, batiste. Tot așa se obișnuiește și la Călărași, repetându-se ritualul timp de trei ani, consecutiv.
La Bârca, hora de pomană se ține a treia zi de Paște, timp de șapte ani de la decesul celui pomenit.
Sursa text & foto
Sursa text & foto