Lasata Secului de Pasti-Obiceiuri

Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).

Singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare. Primul Lasatul Secului este pentru carne si se tine in Duminica Infricosatei Judecati, iar celalalt este pentru oua, peste si lactate si se tine in Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.

In toate zonele rurale din tara Lasatul Secului de Pasti joaca un rol extrem de important. Foarte multe traditii inca se tin. De exemplu, Lasata Secului de Pasti pastreaza traditii specifice inceputului unui an agrar, sarbatorit odata cu echinoctiul de primavara. Dupa cum spune si Profesorul Ion Ghinoiu, „prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul Secului si la Rusalii”.

Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in „Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana „Caii lui Santoader”.

O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.

In unele sate din Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.

Iar in regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana „dulci” si in timpul Postului Mare.